Insemne mestesugaresti din Agnita (I)
Dorin-Ioan Rus în Sargetia, vol. XXXII, 2004, Deva, p. 19-30 -Rezumat- Situată pe valea Hârtibaciului, localitatea Agnita (m. Szászágnota, g. Agnetheln, s. Agniteln) a fost un important centru meşteşugăresc al Transilvaniei medievale. Localitatea îşi are începuturile la 1280, când a fost pomenită în disputa unui teren aflat între localităţile Agnita, Proştea (m. Nagyekemező, g. Gross-Probsdorf, […]
Din viaţa calfelor de croitori din Transilvania
Dr. Dorin-Ioan RUS în Acta Musei Porolissensis, vol.XXVIII, Zalau, 2006 Tăierea textilelor, inclusiv a postavului, ţinea de profesiile a două branşe meşteşugăreşti, a croitorilor şi a tunzătorilor de postav. Ambele lucrau cu foarfeca. Aceste meşteşuguri aveau ca scop de activitate confecţionarea de îmbrăcăminte şi s-au întâlnit în evul mediu timpuriu mai mult în cadrul activităţilor […]
Articolele fratietăţii calfelor de selari din Sibiu din anul 1764
Dr. Dorin-Ioan RUS Şelăritul este un meşteşug care face parte din marea ramura a meşteşugului prelucrării pieilor. În Transilvania, meşteşugul şelăritului şi al curelăritului s-au dezvoltat împreună, ca ramuri ale meşteşugului prelucrării pieilor, fără a se contopi unul cu altul[1]. În secolul al XV-lea s-au organizat în bresle independente în unele oraşe sau într-o singură […]
Alegerea Sfinţilor-patroni ai unor bresle din Transilvania (I)
Dorin-Ioan Rus în Marisia – etnografie , vol. XXVI, 2000, Târgu Mureş, p.163-169 Breasla constituia şi o comunitate de viaţă religioasă. Acţiunile sale erau în tărâm religios la fel de mari şi de adânci ca şi în cel profesional. Numai multele amenzi în bani, în care erau depuse cele mai multe dintre micile delicte, diversele […]
Vechea stemă a Reghinului
Vechea stema a reghinului, auto Dorin-Ioan Rus, în Reghinul Cultural , vol. IV, p. 26-40, 1999, Reghin I. Istoricul cercetărilor Cel dintâi istoric care a făcut referire la vechea stemă a oraşului nostru a fost Josef Haltrich, în lucrarea monografică intitulată Zur Geschichte von Sächsisch-Regen seit letzten hundert Jahren1. El pomeneşte doar în treacăt despre […]
Obiceiuri necunoscute de căsătorie în Reghinul-Săsesc la sfârsitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea
Veronica MARDARE, Dorin-Ioan RUS Marisia-etnografie, vol. XXVII, Târgu-Mureş, 2003, p. 219-223 Nu se poate spune ca în Reghinul sfârşitului de secol XIX şi începutului de secol XX a fost lipsă de bărbaţi tineri, dar “partidele bune” aveau valoare de raritate, căci nu orice tânăr dintr-o “casă bună” care pleca să studieze sau să trăiască o […]
Însemnările predicatorului Gustav Adolf Kinn în timpul epidemiei de holeră din Reghinul-Sasesc din anul 1873
Dr. Dorin-Ioan RUS Revista Bistriţei, vol XVIII., 2005, Bistriţa, p. 325-329 Epidemia de holeră din anul 1873 din Reghinul-Săsesc a fost, alături de marele incendiul de la 1848 şi evenimentele din toamna anului 1944, unul din cele mai triste momente din istoria acestui oraş. Din cei 5507 locuitori, s-au îmbolnăvit 358[1], iar 250 (130 bărbaţi […]
Istoricul Silviu Dragomir despre opera lui Gustav Roesler
Virgil PANĂ Dorin-Ioan RUS Reghinul cultural, vol V, 2000, Reghin, p.289-295 Colonizarea norduliu Transilvaniei, inclusiv a zonei Reghinului, a dat naştere, de-a lungul timpului, la numeroase controverse de specialitate. Stabilirea saşilor în acest areal geografic nu se cunoaşte cu certitudine nici în zilele nostre. Gustav Roesler, o personalitate marcantă a germanilor din Reghin, alături de […]
Semestrul de studii al lui Georg Keintzel, la Jena
de Dr. Dorin-Ioan RUS, în Revista Bistriţei, vol XIX, Bistriţa, 2005 Eine der wichtigsten Persönlichkeiten Sächsisch-Reens war Georg Keintzel (1858 – 1925). Er wurde im Jahre 1858 als Sohn eines Holzhändlers in Sächsisch-Reen geboren,; nachdem er sein Studium in seiner Heimatstadt beendet hatte, besuchte er das Gymnasium in Bistritz1 und die Universitäten in Tübingen, Leipzig […]
Din poeziile veteranului de război Ilie Halaţiu din Reghin
Dr. Dorin-Ioan RUS Angustia, 10/2006, Sfântu Gheorghe, p. 223-227 Ilie HALAŢIU s-a născut la 3 ianuarie 1920 în localitatea Reghin, din părinţii Dumitru şi Solomica, din Poarta, ca al şaptelea copil. A fost încorporat în armata română în 1944, participând la cel de al doilea război mondial. Data de 9 mai 1945 l-a prins în […]
Din activitatea Societăţii de plutărit din Reghinul-Săsesc (1853-1908)
Dorin-Ioan RUS Revista Bistriţei, vol XV, 2000,Bistriţa, p. 91-95; În comparaţie cu alte state mari europene, ca Anglia, Germania sau Franţa, care la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începultul secolului al XX-lea dispuneau de o reţea diversificate de canale, căi ferate şi drumuri, plus râuri navigabile care-şi aveau vărsarea pe propriul teritoriu, Austro-Ungaria părea mai […]
Din activitatea preotului Johannes Kinn din Reghinul Săsesc (1853-1891)
Dr. Dorin-Ioan RUS Marmaţia, VIII, 2005, Baia Mare, p.49-59 Una dintre personalităţile marcante, dar, din păcate extrem de puţin cunoscute ale Reghinului Săsesc din perioada modernă, a fost preotul Johannes Kinn. Deşi nu a desfăşurat o activitate politică sau culturală, el este acela care a coalizat comunitatea în jurul său, pentru aşezarea oraşului pe făgaşul […]