Reghin, biserica evanghelică
Acest material se refera la monumentul istoric clasat LMI având codul MS-II-m-A-15761.01 și MS-II-a-A-15761 [nggallery id=6] din Sächsisch-Regen, Die Stadt am Berge
Ghid pentru publicitate urbană în zone istorice
Steme si insemne de breasla din Transilvania (DE)
Forschungszweck und Hauptfrage der Fachliteratur Von Dorin-Ioan Rus in Zeitschrift für siebenbürgische Landeskunde , Band 26 (97), Heft 1, Heidelberg, 2003 , p. 191-193 Im Rahmen einer gleichnamigen Doktorarbeit an der Universität Hermannstadt sollen die Zunftzeichen aus Siebenbürgen erfaßt und in einem europäischen Kontext gestellt werden. Die Mehrzahl der mittelalterlichen Einwanderer nach Siebenbürgen kam aus […]
Steme şi însemne de breaslă în biserica Sf. Margareta din Mediaş
in Cumidava, vol XXV, p. 312-321, Braşov, 2002 DORIN-IOAN RUS În interiorul bisericii evanghelice din Mediaş se găsesc reprezentate un număr impotrant de steme de breaslă, atât în strane cât şi pe cheile de boltă; de asemenea, în micul muzeu amenajat la una dintre galerii, se găsesc şi câteva lăzi, printre care şi trei ce […]
Steaguri de breaslă din Agnita
[nggallery id=4]Dr. Dorin-Ioan RUS Steagul este un element de recunoaştere pe timp de pace şi război, un semn al victoriei după bătălie. Hristos poartă un steag în momentul învierii, ca victorie la porţile iadului, şi în momentul înălţării la cer; la fel, Sfântul Mihail, ca personificare a bisericii ca biruitoare asupra evreilor şi păgânilor poartă […]
Sigilii de breaslă în arhivele braşovene
Dorin-Ioan RUS în Studia Universitatis Cibiniensis, 1/2004, Sibiu, 2004, p. 155-162 Braşovul a fost, în primul rând datorită poziţiei sale geografice, cel mai important centru meşteşugăresc al Transilvaniei începând cu secolul al XVI-lea. Existenţa unui mare număr de meşteşugari şi a unei mari pieţe de desfacere a favorizat dezvoltarea breslelor, a căror sigilii păstrate în […]
Relaţiile lui Mihai Viteazul cu Târgu-Muresul
Dorin Rus în Acta Musei Porolisenssis, vol. XXIII, 2002, Zalău, p. 45-50 -résumé- L’auteur expose les relations de la ville située au bord de la riviere Mureş avec le voivode roumain, au cadre des larges relations économiques, juridiques et militaires que le voivode a eues avec la population “szeklerienne” de la Transsylvanie. A la Direction […]
Piese din cositor cu însemne de breaslă în colectia Muzeului Municipal Mediaş
Doina Comşa, Dorin-Ioan Rus în Ziridava, vol XXIII, 2003, Arad, p. 403-412 Cuprinzând 80 de piese, colecţia de obiecte din cositor aparţinând Muzeului Municipal din Mediaş este alcătuită din farfurii, căni, castroane, flacoane şi obiecte de cult. Modul în care ea s-a constituit nu ne este cunoscut dar, ţionând cont de faptul că marea majoritate […]
Lista soldaţilor regimentului 22 Infanterie Târgu-Mureş decoraţi după bătălia de la Asiago
de Dorin-Ioan RUS, şi Arthur Szábo Angustia, vol. 8, Sf.Gheorghe, 2004, p. 151-166 Printre bătăliile primului război mondial la care au luat parte militarii regimentului 22 din Târgu-Mureş se numără şi cea de pe platoul Asiago (nordul Italiei). Învăţătorul Izidor Todoran din Ibăneşti este unul din participanţii care s-au întors vii din această bătălie, salvând, […]
Lăzi de breaslă în colectia Muzeului Municipal Mediaş în XXIII
DOINA COMŞA şi DORIN-IOAN RUS Acta Musei Porolisenssis, vol XXIV, 2002, Zalău, p. 235-240 Mediaşul a fost unul dintre cele mai importante centre meşteşugăreşti şi comerciale ale Transilvaniei medievale şi moderne. În colecţia Muzeului Municipal din Mediaş se găseşte un număr de 15 lăzi de breaslă, din care publicăm doar 6, care prezintă un interes […]
Înnoiri militare şi evenimente mai importante în viaţa armatei austriece
în monografia batalionului, scrisă de Michael Schneider <Geschichte des Infanterieregiments nr. 63> în Angustia –vol 6, Sfântu Gheorghe, p. 2000, 253-261 PDF download
Însemne de breaslă din Agnita (II)
Dorin-Ioan Rus în Historia Urbana, vol. 1/2006, Sibiu, 2006 PDF download Agnita, pomenită pentru prima oară într-un document de la 12801, este un orăşel cu tradiţie meşteşugărească, renumit prin breslele de altădată ale tăbăcarilor, cizmarilor, croitorilor, dogarilor şi olarilor, având economie semi-rurală. El a fost, datorită situării sale geografice, centrul schimburilor comerciale din valea Hârtibaciului, […]