Peisajele culturale ale Ținutului Reghinului sunt menționate de zeci de ori în literatura locală, dar, paradoxal, sunt tot mai puțin cunoscute. Nu pentru că nu ar fi spectaculoase, ci pentru că accesul la informație este fragmentat sau aproape inexistent. Lipsesc baze de date istorice coerente, literatura locală este slab promovată, iar multe texte rămân netraduse din germană și maghiară. Acest vid informațional duce la o ruptură între comunitate și patrimoniu — iar consecințele se văd la nivelul orașului: decorul arhitectural clasic este îndepărtat tot mai des, pentru că oamenii nu înțeleg valoarea pe care o distrug. Când cultura nu e cunoscută, nu poate fi nici protejată.
Traseele culturale pentru bicicletă propuse în Ținutul Reghinului repară tocmai această problemă, transformând descoperirea patrimoniului într-o experiență interactivă. Bicicleta devine un instrument de explorare, iar fiecare rută spune o poveste despre tradiții, arhitectură, peisaje, comunități și repere imateriale. Programul a fost gândit ca un proces educativ în trei straturi, fiecare construit astfel încât participanții să înțeleagă locul în mod direct, nu din manuale prăfuite.
Prima etapă a fost un atelier de identificare a obiectivelor culturale, coordonat de cercetători cu experiență în teren. A doua etapă a mutat căutarea pe biciclete: elevi și profesori de geografie și istorie au ieșit pe traseu cu GPS-uri pentru a cartografia spațiile descoperite. A treia etapă a fost un sprint editorial: organizarea datelor, redactarea textelor și pregătirea hărții VeloCult RG — un material tipărit 70×100, disponibil în patru limbi. Programul, finanțat de AFCN, a creat nu doar trasee pentru bicicliști, ci un model de cum poate fi reconectată comunitatea la patrimoniul ei prin cunoaștere, mișcare și curiozitate.