Transilvania

Doina Comşa, Dorin-Ioan Rus în Ziridava, vol XXIII, 2003, Arad, p. 403-412 Cuprinzând 80 de piese, colecţia de obiecte din cositor aparţinând Muzeului Municipal din Mediaş este alcătuită din farfurii, căni, castroane, flacoane şi obiecte de cult. Modul în care ea s-a constituit nu ne este cunoscut dar, ţionând cont de faptul că marea majoritate …

Piese din cositor cu însemne de breaslă în colectia Muzeului Municipal Mediaş Citește mai mult »

de Dorin-Ioan RUS, şi Arthur Szábo Angustia, vol. 8, Sf.Gheorghe, 2004, p. 151-166 Printre bătăliile primului război mondial la care au luat parte militarii regimentului 22 din Târgu-Mureş se numără şi cea de pe platoul Asiago (nordul Italiei). Învăţătorul Izidor Todoran din Ibăneşti este unul din participanţii care s-au întors vii din această bătălie, salvând, …

Lista soldaţilor regimentului 22 Infanterie Târgu-Mureş decoraţi după bătălia de la Asiago Citește mai mult »

DOINA COMŞA şi DORIN-IOAN RUS Acta Musei Porolisenssis, vol XXIV, 2002, Zalău, p. 235-240 Mediaşul a fost unul dintre cele mai importante centre meşteşugăreşti şi comerciale ale Transilvaniei medievale şi moderne. În colecţia Muzeului Municipal din Mediaş se găseşte un număr de 15 lăzi de breaslă, din care publicăm doar 6, care prezintă un interes …

Lăzi de breaslă în colectia Muzeului Municipal Mediaş în XXIII Citește mai mult »

în monografia batalionului, scrisă de Michael Schneider <Geschichte des Infanterieregiments nr. 63> în Angustia –vol 6, Sfântu Gheorghe, p. 2000, 253-261 PDF download

Dorin-Ioan Rus în Historia Urbana, vol. 1/2006, Sibiu, 2006 PDF download Agnita, pomenită pentru prima oară într-un document de la 12801, este un orăşel cu tradiţie meşteşugărească, renumit prin breslele de altădată ale tăbăcarilor, cizmarilor, croitorilor, dogarilor şi olarilor, având economie semi-rurală. El a fost, datorită situării sale geografice, centrul schimburilor comerciale din valea Hârtibaciului, …

Însemne de breaslă din Agnita (II) Citește mai mult »

Dorin-Ioan Rus în Sargetia, vol. XXXII, 2004, Deva, p. 19-30 -Rezumat- Situată pe valea Hârtibaciului, localitatea Agnita (m. Szászágnota, g. Agnetheln, s. Agniteln) a fost un important centru meşteşugăresc al Transilvaniei medievale. Localitatea îşi are începuturile la 1280, când a fost pomenită în disputa unui teren aflat între localităţile Agnita, Proştea (m. Nagyekemező, g. Gross-Probsdorf, …

Insemne mestesugaresti din Agnita (I) Citește mai mult »

Dr. Dorin-Ioan RUS  în Acta Musei Porolissensis, vol.XXVIII, Zalau, 2006 Tăierea textilelor, inclusiv a postavului, ţinea de profesiile a două branşe meşteşugăreşti, a croitorilor şi a tunzătorilor de postav. Ambele lucrau cu foarfeca. Aceste meşteşuguri aveau ca scop de activitate confecţionarea de îmbrăcăminte şi s-au întâlnit în evul mediu timpuriu mai mult în cadrul activităţilor …

Din viaţa calfelor de croitori din Transilvania Citește mai mult »

Dr. Dorin-Ioan RUS Şelăritul este un meşteşug care face parte din marea ramura a meşteşugului prelucrării pieilor. În Transilvania, meşteşugul şelăritului şi al curelăritului s-au dezvoltat împreună, ca ramuri ale meşteşugului prelucrării pieilor, fără a se contopi unul cu altul[1]. În secolul al XV-lea s-au organizat în bresle independente în unele oraşe sau într-o singură …

Articolele fratietăţii calfelor de selari din Sibiu din anul 1764 Citește mai mult »

Dorin-Ioan Rus în Marisia – etnografie , vol. XXVI, 2000, Târgu Mureş, p.163-169 Breasla constituia şi o comunitate de viaţă religioasă. Acţiunile sale erau în tărâm religios la fel de mari şi de adânci ca şi în cel profesional. Numai multele amenzi în bani, în care erau depuse cele mai multe dintre micile delicte, diversele …

Alegerea Sfinţilor-patroni ai unor bresle din Transilvania (I) Citește mai mult »