SCHIFFBÄUMER Oskar (1895-1973, colonel). Născut la Reghinul Săsesc la 21 ianuarie 1895, fiu al maistrului cojocar Samuel şi al Mariei Breckner (1872-1954, decedată la Swakopmund/ Südwestafrika). A frecventat gimnaziul din Bistriţa şi seminarul teologic luteran din Sibiu, unde, în anul 1915 a trecut examenul de maturitate şi a devenit soldat. A participat în primul război mondial pe frontul din Italia, ca ofiţer k.u.k. apoi pe cel din vest şi din est. După noiembrie 1918, devine membru al Gărzii Naţionale Săseşti din Bistriţa, apoi, devenit ofiţer al armatei regale române, participă la campania împotriva Ungariei. Rămâne apoi ca ofiţer activ în armata română, cu grad de locotenent. Este repartizat mai întâi la regimentul 84 infanterie Bistriţa, unde revine, ca ofiţer al regimentului 8 vânători de munte, după o şedere de 2 ani la Turnu Severin. În 1936 este mutat la Sighet, fiind evidenţiat ca un foarte bun schior. În 1938 este mutat la Bucureşti, la Ministerul de război, la Înzestrarea Armatei, cu grad de colonel. În octombrie 1944, după ce România a trecut de partea aliaţilor,SCHIFFBÄUMERa fost demis, ca urmare a originii germane, şi pensionat militar. A devenit director al unei fabrici de pielărie, apoi din 1948, după naţionalizare, pensinat definitiv. Din 1969 s-a stabilit în Germania Federală. A încetat din viaţă la 13 septembrie 1973 la Hamburg.
Lit. Dorin-Ioan Rus, Sub semnul lui Marte. Militarii Reghinului, Ed. „Accent“ Cluj-Napoca, 2007, p. 501-502.
Sursa foto: Dorin-Ioan Rus, Sub semnul lui Marte. Militarii Reghinului, Ed. „Accent“ Cluj-Napoca, 2007, p. 501.