ORENDI-HOMMENAU, Viktor

Orendi-Hommenau Viktor(VictorPublicist, poet, politician cultural, s-a născut la 13 iunie 1870 la Dumbrăveni, ca fiu al profesorului de pian Wilhelm Orendi și al Jeanettei Farkas Edle von Hommenau. Orendi, care se enumeră printre cei mai prolifici publiciști și poeți de limbă germană ai Banatului din perioada antebelică, a fost autodidact; a absolvit un curs de pedagogie în mod privat. Poezia lui se încadrează în literatura romantizatoare, în timp ce publicistica lui este impregnată de accentele luptei naționale a poporului german din Banat împotriva maghiarizării. În anul 1894 Orendi a editat în Tg.Mureș foaia „social-beletristică” de scurtă durată „Das kleine Universum”. Un an mai târziu a devenit editorul publicației reghinene „Sächsisch-Regener Wochenblatt“ (1895/96) și a activat ca și publicist liber. Poeziile sale din acei ani au apărut în volumul „Blätter und Blüten“ (1896). La Timișoara a început prin editarea cotidianului „Deutschen Tagblatts für Ungarn“ (1902) lupta sa împotriva naționalismului maghiar, care amenința să asimileze minoritatea germană. Poziția sa opozițională lipsită de compromis, pe care a manifestat-o în timp ce conducea pulicațiile „Deutsch-ungarischer Volksfreund“ (săptămânal, 1903-19) și „Von der Heide“ (lunar, 1909-19, 1922-27, 1937), i-a adus procese de presă, pedepse cu închisoarea și amenzi. Pe lângă aceasta, Orendi a activat și ca traducător și om de cultură. Cea mai importantă realizare culturală a sa a fost revista lunară „Von der Heide“. Fiind singura publicație de limbă germană din Banat în primul sfert a secolului XX, ea a avut menirea să susțină activitatea scriitorilor germani din Banat și să păstreze germanitatea în acel spațiu. Ca și angajat al revistei „Heide“, Orendi a avut de partea sa numeroși autori celebri ai timpului său, printre care Josef Gabriel cel Batrân, (1853–1927), Otto Alscher (1880–1944), Nikolaus Schmidt (1874–1930), Franz Xaver Kappus (1883–1966) și Adam Müller-Guttenbrunn (1852–1923). Acolo a atras și numeroși scriitori sași din Transilvania, ca și din Austria și Germania. A fost unul din inițiatorii „Ligii Germano-Șvăbești” (1919) iar după alipirea Banatului la România a fost numit comisar de examinare al școlilor germane din Banat, după ce încă dinainte de 1918 cooperase cu mulți oameni politici români din Banat și a activat ca mijlocitor între literatura și cultura română și cea germană. După mutarea sa la București în 1934, s-a retras treptat din viața politică. În 1932 a fost consilier ministerial honoris causa; Membru al Asociației Scriitorilor Germani și Austrieci; membru de onoare al Societății Cultural-Politice Germane (Leipzig, 1930) și al Ligii Academice „Tânăra Românie“ (Viena, 1930); A primit medalia de aur pentru Știință și Artă „Bene Merenti“ Clasa I (1924); Medalia de argint a Academiei Germane din München; „Crucea de cavaler al Ordinului Coroana României” (1928). A decedat la 21 februarie 1954 la București. Scrieri:Das Heidebuch“, 1919; „Literarische Skizze“, 1921; „Aus Licht und Leid, Ausgewählte Gedichte“, 1922; „Literatur und Volkskunst der Rumänen“, 1928; „Was ich an dem Rand schrieb, Skizzen und Aphorismen“, 1930; „Michael Eminescu, Ausgewählte Gedichte in deutscher Übersetzung“ 1932.

Bibl. Heinz Stănescu: Literaturschaffende des Banats, 1974, p. 113-43 și 344-348; „Von der Heide“, Antologie editată de W. Engel, 1978; L. Geier, în: Karpatenrdschau, Brașov din 22.10.1982, p. 6; Idem, în: Neue Banater-Zeitung., Kulturbote, 11. și. 25.12.1988 și 19.2.1989.

Sursa foto: https://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/kultur/21052-brueckenbauer-zwischen-siebenbuergen-und.html, am 11.02.2023, 11:30

Scroll to Top
Scroll to Top